Dacă singurul lucru care te împiedică să dormi ca un copil este copilul tău, ce ar trebui să faci? În primul rând, să te bucuri că nu ești cu siguranță singur în această dilemă. În medie, un părinte al unui nou copil pierde între 400 și 750 de ore de somn în primul an. Aproximativ 30% dintre copiii mici (între unu și patru ani) solicită intervenția părinților cel puțin o dată pe noapte. Nu puteți ignora problema sau vă puteți închide într-un dormitor rezistent la zgomot. Nou-nascuti (nastere pana la patru luni) Minimizarea activitatii pe timp de noapte: Nou-nascutii nu au nici o idee ca noaptea este pentru dormit; ei fac majoritatea odihnei în timpul zilei și sunt pregătiți să se joace la ora 3 dimineața. Evitați să încingeți bebelușul cu cântece, muzică, râsete și lumină puternică în timpul alimentației nocturne și în schimbarea scutecului. Utilizați numai timpul în timpul zilei. Aceasta va aduce o adaptare mai rapidă la un eventual program zilnic. Eliminați alimentația nocturnă atunci când este adecvat: Mamele epuizate ale nou-născuților care alăptează trebuie să înghețe laptele lor când este posibil și să obțină ajutorul unei alte părți de încredere pentru a prelua unele dintre hrănirea nocturnă. Întreruperea somnului este esențială pentru îngrijirea maternă, deoarece privarea de somn este sigur că vă va afecta starea de spirit și rezistența. Pe măsură ce bebelușul crește în timpul nopții, hrănirea trebuie eliminată printr-un proces gradual de înțărcare. Sugari (cinci până la opt luni) Stabiliți o schemă regulată de somn: Asigurați-vă că copilul dumneavoastră menține un program regulat de somn, mergeți la culcare în același timp în fiecare noapte, inclusiv în weekend. În timpul acestei etape, majoritatea copiilor pot dormi noaptea, adesea timp de opt ore. Ignorați apelurile: dacă alergați la copilul dvs. de fiecare dată când plânge, sunteți instruiți de copilul dumneavoastră pretențios; răspunzând numai strigătele tare vor aduce mai tare strigăte mai repede. Dacă copilul se trezește adesea în noaptea care plânge pentru dvs., încercați să ignorați apelurile (atâta timp cât știți că copilul este sigur și uscat). Veți găsi că, după câteva minute (de-a dreptul de nesuportat), plânsul va scădea, iar copilul dumneavoastră va cădea înapoi în somn. Minimizați problemele de dentiție: în timp ce dentiția poate provoca copilului suficienta durere pentru al păstra treaz pentru mai multe nopți, nu ar trebui să provoace tulburări de somn pe termen lung. Pentru ocazional trezirea legată de dentiție, mângâiați copilul atât verbal, cât și fizic. Dacă copilul dvs. are probleme de somn mai mult de o săptămână, medicul poate prescrie medicamente pentru a atenua inflamația și pentru a oferi cel puțin o ușurare temporară. Copiii (nouă până la optsprezece luni) stabilesc un mediu bun pentru dormitor: o ușă de noapte sau o ușă deschisă face mereu copiii mici să se simtă mai siguri. Păstrați temperatura camerei în jurul valorii de 65 grade Fahrenheit. O cameră prea caldă sau prea rece poate interfera cu modelele normale de somn. Reasigurarea și confortul: aceasta este vârsta în care apare prima anxietate de separare. Ca rezultat, mulți copii încearcă să-și amâne orele de pat, făcând cereri persistente pentru prezența ta. Balanarea unui copil creează un ritm liniștitor care să conducă la somn. Cu toate acestea, este o idee bună să părăsiți dormitorul chiar dacă copilul dvs. este încă treaz. În acest fel, evitați să stabiliți un model de dependență care poate duce la probleme de adormire a copilului mai târziu. Furnizarea unui părinte suprasolicitat: încurajați atașarea nocturnă la o păpușă sau la un animal umplute. După trezire, în mijlocul nopții, copilul se va simți mângâiat de prezența acestei jucării familiare. Prescolari (de la doi la cinci ani) Encourage naps: Un somn de dimineață devreme după-amiezii poate preveni iritabilitatea în după-amiaza târziu, când efectele oricărei privări de somn ar fi cele mai evidente. Stabiliți ritualurile pentru timpul de somn: Ritualurile din timpul nopții insuflă un sentiment de securitate într-un copil mic. Voi decideți ora de culcare, dar permiteți-vă copilului să decidă ce pijamale să poarte, ce poveste să citească sau ce fel de cântece să audă. Evitați coșmarurile: Coșmarurile sunt vise rele care par să se întâmple destul de des la această vârstă. Nu lăsați copilul să urmărească filme înfricoșătoare, în special cele care implică copii; la această vârstă fragedă, copiii încă mai au dificultăți în a separa fantezia de realitate.
